Jul 28, 2014 -
Gânduri
No Comments


220
Acel zâmbet care fragmentează amărăciunea, care dă șansa speranței să vadă lumina soarelui.
Acel zâmbet care fragmentează amărăciunea, care dă șansa speranței să vadă lumina soarelui.
Problemă: zâmbim prea rar ființării, iar de cele mai multe ori o facem crispat sau perfid. Misiune: recapătă-ți zâmbetul senin și sincer, apoi împărtășește-l cu oricine. – Zbor deasupra deșertăciunii.
Disperarea te adâncește mai mult în necaz, speranța te menține în același loc, doar brutalitaea lucidității poate să-ți vină în ajutor.
Nu greșeli pe care să le regreți, mai curând din care să înveți. Două atitudini față de greșală: lamentare și îndreptare – pas bătut pe loc ori pas făcut înainte?
De câte ori nu o luăm de la capăt, mereu alt capăt.