doza de filosofie

Acel zâmbet care fragmentează amărăciunea, care dă șansa speranței să vadă lumina soarelui.

Problemă: zâmbim prea rar ființării, iar de cele mai multe ori o facem crispat sau perfid. Misiune: recapătă-ți zâmbetul senin și sincer, apoi împărtășește-l cu oricine. – Zbor deasupra deșertăciunii.

Disperarea te adâncește mai mult în necaz, speranța te menține în același loc, doar brutalitaea lucidității poate să-ți vină în ajutor.

Nu greșeli pe care să le regreți, mai curând din care să înveți. Două atitudini față de greșală: lamentare și îndreptare – pas bătut pe loc ori pas făcut înainte?

De câte ori nu o luăm de la capăt, mereu alt capăt.